cartare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a carta.

Pronunție

  • AFI: /kar'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cartare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cartare cartări
Articulat cartarea cartările
Genitiv-Dativ cartării cartărilor
Vocativ cartare cartărilor
  1. acțiunea de a carta și rezultatul ei.
  2. urmărire pe teren și transpunere, prin semne și prin culori convenționale, pe hărți topografice, a răspândirii și a caracterelor diferitelor elemente din natură (roci, formațiuni geologice, ape, soluri, animale etc.).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe