cataractă

română

Etimologie

Din franceză cataracte < latină cataracta.

Pronunție

• AFI: /ka.ta'rak.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului cataractă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cataractă	cataracte
Articulat	cataracta	cataractele
Genitiv-Dativ	cataractei	cataractelor
Vocativ	cataractă	cataractelor

1. cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascadă.
2. boală de ochi, care constă în opacifierea cristalinului și care poate duce la orbire totală sau parțială.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online