cizela

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ciseler.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.ze'la/


Verb


Conjugarea verbului
cizela
Infinitiv a cizela
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cizelez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cizeleze
Participiu cizelat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a prelucra. a finisa sau a ornamenta cu dalta, cu ciocanul etc. diferite obiecte (de metal) pentru a le da forma sau aspectul dorit.
  2. (v.tranz.) (fig.) a aduce îmbunătățiri (de stil, de exprimare) unei lucrări (literare, științifice); a ciopli.
  3. (v.tranz. și refl.) (fig.) a facecapete sau a căpăta deprinderi civilizate, cultură etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe