Sari la conținut

clocoțel

De la Wikționar, dicționarul liber
Clocoțel

Etimologie

Confer clocot.

Pronunție

  • AFI: /klo.ko'ʦel/


Substantiv


Declinarea substantivului
clocoțel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clocoțel clocoței
Articulat clocoțelul clocoțeii
Genitiv-Dativ clocoțelului clocoțeilor
Vocativ clocoțelule clocoțeilor
  1. (bot.) (Clematis integrifolia) plantă erbacee cu flori mari, albastre.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe