comă
română
Etimologie
Din franceză coma.
Pronunție
- AFI: /'ko.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului comă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comă | come |
| Articulat | coma | comele |
| Genitiv-Dativ | comei | comelor |
| Vocativ | comă | comelor |
- pierdere totală prelungită a cunoștinței, a sensibilității și motricității, asemănătoare cu un somn adânc, provocată de o ruptură a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli.
- (impr.) agonie.
Locuțiuni
- (loc. adj. și adv.) (arg.) de comă = extraordinar, nemaipomenit.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din germană Komma, franceză comma.
Substantiv
| Declinarea substantivului comă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comă | come |
| Articulat | coma | comele |
| Genitiv-Dativ | comei | comelor |
| Vocativ | comă | comelor |
- cel mai mic interval muzical, greu perceptibil pentru auz; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea, iar în muzica vocală locurile unde se respira.
- (germanism, reg.) virgulă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online