counsellor

engleză

(English)

Variante

• (în SUA) counselor
• (înv) counselour, counsellour, counseller

Etimologie

Din franceză veche conseillier, care provine din latină cōnsiliātor, din cōnsilior < cōnsilium („consiliu, sfat, îndrumare”).

Pronunție

• AFI: /ˈkaʊnsələ(ɹ)/, /ˈkaʊnslə(ɹ)/

Substantiv

counsellor, pl. counsellors

1. consilier, sfătuitor, îndrumător, consultant

   If you need help with these forms, please see our counsellor.

2. (educ.) consilier de orientare

   Tim went to the guidance counsellor to talk about his college applications.

3. (mai ales în SUA; jur.) avocat

   The counsellor approached the bench.

4. (pol.) diplomat superior, sub nivelul de ambasador sau ministru
5. (spec.) consilier de tabără

Sinonime

• 2: (educ.) (în SUA) school counselor, guidance counselor
• 3: (jur.) (în SUA) lawyer, attorney, (în Anglia, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă) barrister, solicitor

Cuvinte derivate

• counsellorship

Cuvinte apropiate

• counsel
• counselling

Omofone

• councilor

Vezi și

• advice

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary