crotalie
română
Etimologie
Din neogreacă κρωταλον (krótalon), „zurgălău”.
Pronunție
- AFI: /kro.ta'li.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului crotalie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crotalie | crotalii |
| Articulat | crotalia | crotaliile |
| Genitiv-Dativ | crotaliei | crotaliilor |
| Vocativ | crotalie | crotaliilor |
- marcă metalică aplicată pe urechea animalelor ca semn de recunoaștere.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- acrolite
- articole
- ațicelor
- căițelor
- cățeilor
- cioltare
- clătireo
- corlatei
- cotarlei
- cotările
- corelați
- corleați
- leorcăit
- recoltai
Referințe
- DEX '98 via DEX online