deliu

română

Etimologie

Din turcă deli.

Pronunție

• AFI: /deˈlju/

Substantiv

Declinarea substantivului deliu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deliu	delii
Articulat	deliul	deliii
Genitiv-Dativ	deliului	deliilor
Vocativ	deliule	deliilor

1. (înv.) soldat din călărimea ușoară turcă.
2. (în țara românească și în moldova) soldat din corpul de călăreți înființat de Minai Viteazul o dată cu corpul beșliilor; (în perioada fanariotă) soldat din garda domnească.
3. om voinic, viteaz, îndrăzneț.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului deliu
	Singular	Plural
Masculin	deliu	delii
Feminin	delie	delii
Neutru	deliu	delii

1. voinic, viteaz, îndrăzneț.
2. furios, vehement, nebun.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dulie

Referințe

• DEX '98 via DEX online