călăreț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
călăreț

română

Etimologie

Din latină caballaricius.

Pronunție

  • AFI: /kə.lə'reʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
călăreț
Singular Plural
Masculin călăreț călăreți
Feminin călăreață călărețe
Neutru călăreț călărețe
  1. care călărește, (sportiv) care practică călăria.
  2. (și subst.) (înv.) călăraș.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
călăreț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ călăreț călăreți
Articulat călărețul călăreții
Genitiv-Dativ călărețului călăreților
Vocativ călărețule călăreților
  1. persoană care călărește, (sportiv) care practică călăria.
  2. denumire dată unor piese și instrumente:
    1. placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr-o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate.
    2. mică piesă de sârmă de forma literei U, care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul.
    3. mică piesă de sârmă îndoită în formă de U, care servește la închiderea unui circuit.
    4. bară scurtă de oțel și de beton, folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton armat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe