dezorienta
română
Etimologie
Din franceză désorienter.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului (se) dezorienta | |
| Infinitiv | a (se) dezorienta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) dezorientez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) dezorienteze |
| Participiu | dezorientat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face pe cineva să piardă sau a-și pierde simțul orientării, drumul pe care urma să meargă etc.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a face pe cineva să piardă sau a-și pierde cumpătul, siguranța de sine, judecata rece și clară; a (se) zăpăci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online