ecuson
Etimologie
Din franceză écusson.
Pronunție
- AFI: /e.ku'son/
Substantiv
| Declinarea substantivului ecuson | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ecuson | ecusoane |
| Articulat | ecusonul | ecusoanele |
| Genitiv-Dativ | ecusonului | ecusoanelor |
| Vocativ | ecusonule | ecusoanelor |
- ornament sculptat, pictat etc., de obicei în formă de scut, pe care sunt înfățișate inscripții, elemente heraldice etc.
- mică bucată de metal, de plastic sau țesătură atașată de îmbrăcăminte, având imprimate unele date despre persoana care o poartă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online