educatoare
română
Etimologie
Din educator.
Pronunție
- AFI: /e.du.ka'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului educatoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | educatoare | educatoare |
| Articulat | educatoarea | educatoarele |
| Genitiv-Dativ | educatoarei | educatoarelor |
| Vocativ | educatoareo | educatoarelor |
- persoană care educă copiii, tineretul (în școli); profesoară, învățătoare.
- persoană cu o pregătire specială care se ocupă de educația copiilor preșcolari (în cămine și în grădinițe).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online