enchantment

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie enchantement, care provine din franceza veche < latină incantāmentum.

Pronunție

  • AFI: /ɛnˈtʃæntmənt/
  • AFI: /ɛnˈtʃɑntmənt/


Substantiv

enchantment, (nenumărabil și numărabil; pl. enchantments)

  1. încântare, delectare, desfătare
  2. (spec.) farmec, magie, vrajă
  3. ceva fermecat

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe