enumerație
Aspect
Etimologie
Din franceză énumération < latină enumeratio.
Pronunție
- AFI: /e.nu.me'ra.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului enumerație | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | enumerație | enumerații |
Articulat | enumerația | enumerațiile |
Genitiv-Dativ | enumerației | enumerațiilor |
Vocativ | enumerație | enumerațiilor |
- enumerare.
- figură de stil care constă în înșirarea unor argumente, fapte etc. privitoare la aceeași împrejurare sau temă.
- (înv.) parte a unui discurs care precedă perorația și în care autorul recapitulează argumentele expuse anterior.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online