etolă
română
Etimologie
Din franceză étole.
Pronunție
- AFI: /e'to.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului etolă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | etolă | etole |
| Articulat | etola | etolele |
| Genitiv-Dativ | etolei | etolelor |
| Vocativ | etolă | etolelor |
- podoabă alcătuită dintr-o fâșie de lână sau de mătase, purtată de preoții catolici în timpul serviciului religios.
- fâșie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online