fățui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din față + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /fə.ʦu'i/


Verb


Conjugarea verbului
fățui
Infinitiv a fățui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fățuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fățuiască
Participiu fățuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a netezi, a lustrui suprafața unui obiect (prin cioplire, prin frecare etc.); (p.gener.) a da aspect frumos (suprafeței) unui lucru.
  2. (v.tranz.) (spec.) a netezi tencuiala așternută pe un element de construcție.
  3. (v.tranz.) (în industria tăbăcăriei) a curăța pielea de ultimele impurități rămase după cenușărit.
  4. (v.tranz.) (fig.) (pop.) a pălmui pe cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe