Sari la conținut

fence

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din engleză medie fens < din defens („apărare”) prin afereză.

Pronunție


Substantiv

fence, pl. fences

  1. (constr.) gard; (p.ext.) îngrăditură
    Tom built a fence around his garden.
  2. (fam.) persoană care face tranzacții cu lucruri furate
    The burglar took the stolen items to a fence.
  3. (fam.) loc în care se fac tranzacții cu lucruri furate
  4. (ret.) arta de a dezbate
  5. (sport) scrimă
  6. (tehn.) riglă de ghidare
  7. (fig.) obstacol

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to fence
Infinitiv to fence
Prezent simplu
pers. 3 sg.
fences
Trecut simplu fenced
Participiu trecut fenced
Participiu prezent fencing
  1. (constr.) a îngrădi, a înconjura (cu un gard), a împrejmui
    He fenced his yard to protect his chickens.
  2. a apăra, a proteja
  3. (fam.) a vinde bunuri furate
  4. (sport) a face scrimă, a scrima
  5. (sport) a sări un gard
  6. (ret.) a duela
    They've been fencing over the same subject for decades.

Sinonime

Referințe