fretă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză frette.

Pronunție

  • AFI: /'fre.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fretă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fretă frete
Articulat freta fretele
Genitiv-Dativ fretei fretelor
Vocativ fretă fretelor
  1. tub sau inel metalic montat la exteriorul unui tub sau al unui ansamblu de piese, pentru a le consolida.
  2. fir metalic înfășurat pe un tub sau pe un ansamblu de piese pentru a le mări rezistența.
  3. piesă de metal în formă de inel sau de elice, care înconjoară barele armăturii longitudinale ale unei piese de beton armat.


Traduceri

Referințe