gârniță

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : garniță
O gârniță
Frunzele gârniței

română

Variante

Etimologie

Din bulgară границa (granica). Confer sârbocroată granica.

Pronunție

  • AFI: /'gɨr.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gârniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gârniță gârnițe
Articulat gârnița gârnițele
Genitiv-Dativ gârniței gârnițelor
Vocativ gârniță gârnițelor
  1. (bot.) (Quercus frainetto) arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol.

Cuvinte derivate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe