grund

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Grund.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
grund
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grund grunduri
Articulat grundul grundurile
Dativ-Genitiv grundului grundurilor
Vocativ grundule grundurilor
  1. primul strat de material special aplicat pe suprafața unei piese, a unui obiect, a unui element de construcție care urmeazăfie finisată.
  2. strat de vopsea albă care se aplică pe pânza, pe cartonul sau pe scândura pe care se pictează.
  3. strat de mortar aplicat pe zidărie, servind ca suport pentru tencuiala vizibilă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe