herald

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină heraldus. Confer franceză héraut.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
herald
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ herald heralzi
Articulat heraldul heralzii
Genitiv-Dativ heraldului heralzilor
Vocativ heraldule heralzilor
  1. dregător la curțile suveranilor din evul mediu, care avea sarcina de a purta insignele monarhilor sau ale principilor, de a anunța începutul turnirelor și numele învingătorilor, de a transmite declarațiile de război etc.


Traduceri

Referințe