mulțumire
Variante
Etimologie
Din a mulțumi.
Pronunție
- AFI: /mul.ʦu'mi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului mulțumire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mulțumire | mulțumiri |
| Articulat | mulțumirea | mulțumirile |
| Genitiv-Dativ | mulțumirii | mulțumirilor |
| Vocativ | mulțumire | mulțumirilor |
- acțiunea de a (se) mulțumi; exprimare a recunoștinței; răsplătire.
- satisfacție, plăcere, bucurie, fericire, mulțumită; cuvânt, gest prin care se mulțumește cuiva pentru ceva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online