mur
Sari la navigare
Sari la căutare
![]() |
română
Etimologie
Din latină mōrus. Confer italiană moro.
Rezultatul u < o n-a fost explicat satisfăcător; derivare din greacă ionică μοῦρον (mouron) (Diculescu, Elementele, 481) sau din neogreacă μουριά (mouriá) (Roesler 573) nu e probabilă.
Pronunție
- AFI: /mur/
Substantiv
Declinarea substantivului mur | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mur | muri |
Articulat | murul | murii |
Genitiv-Dativ | murului | murilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) (Rubus; mai ales Rubus fruticosus) arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
arbust
|
|
Etimologie
Din latină mūrus (secolul XIX), cultism din epoca romantică. Este cuvânt moștenit în macedoromână. Confer italiană muro.
Poate păstrat ca regionalism rar în Maramureș și Ardeal.
Substantiv
Declinarea substantivului mur | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mur | muri |
Articulat | murul | murii |
Genitiv-Dativ | murului | murilor |
Vocativ | - | - |
- (constr.) (înv. și livr.) element de construcție executat din piatră, beton etc., care închide sau separă o încăpere; perete.
Sinonime
Traduceri
perete
|
|