mutătoare
Aspect
Etimologie
Din mutător.
Pronunție
- AFI: /mu.tə'to̯a.re/
Substantiv
Declinarea substantivului mutătoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mutătoare | mutători |
Articulat | mutătoarea | mutătorile |
Genitiv-Dativ | mutătorii | mutătorilor |
Vocativ | mutătoare | mutătorilor |
- (bot.) (Bryonia dioica) plantă erbacee agățătoare, veninoasă, din familia cucurbitaceelor, cu rădăcina groasă, cărnoasă, cu flori albe-gălbui și cu fructele în formă de boabe roșii.
Sinonime
- (bot.) împărăteasă, (reg.) brei, curcubețea, tidvă-de-pământ
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
Etimologie
Din mutător.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru mutător.
- forma de feminin plural pentru mutător.
- forma de neutru plural pentru mutător.
Referințe
- DEX '98 via DEX online