nimb

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză nimbe.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
nimb
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nimb nimburi
Articulat nimbul nimburile
Genitiv-Dativ nimbului nimburilor
Vocativ nimbule nimburilor
  1. cerc (luminos) convențional cu care sunt înconjurate, în pictura bisericească, capetele sfinților și, în general, în artele plastice capetele unor personaje importante; aureolă; (p.gener.) cerc luminos; zonă luminoasă, strălucitoare.
  2. ( fig.) (aspect, semn, manifestare care marchează) prestigiu, măreție, glorie, slavă.


Traduceri

Referințe