pagina

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din pagină. Confer franceză paginer.

Pronunție

  • AFI: /pa.ʤi'na/


Verb


Conjugarea verbului
pagina
Infinitiv a pagina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
paginez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pagineze
Participiu paginat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a numerota paginile sau foile unui caiet, ale unei cărți, ale unui manuscris etc.
  2. (v.tranz.) (tipogr.) a așeza în format de pagini un text cules (și aflat în șpalturi), pentru a obține forma definitivă a lucrării care se tipărește.
  3. (v.tranz.) a schița planul de dispunere a materialului unui periodic, înainte de culegere, fixând pe pagină locul fiecărui articol.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe