partidă
Etimologie
Din neogreacă παρτιδχα (partídha), italiană partita, franceză partie.
Pronunție
- AFI: /par'ti.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului partidă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | partidă | partizi |
| Articulat | partida | partizile |
| Genitiv-Dativ | partizii | partizilor |
| Vocativ | partidă | partizilor |
- desfășurare completă a unui joc distractiv sau sportiv, cu toate fazele lui succesive, în urma cărora se stabilesc câștigătorii; întrecere sportivă; meci.
- petrecere, distracție în grup, organizată după un anumit program.
- O partidă de vânătoare.
- căsătorie sau proiect de căsătorie (avantajos); (p.ext.) persoană vizată pentru un proiect de căsătorie.
- (înv.) partid; grupare, tabără.
- (cont.) cont.
- cantitate de mărfuri vândută sau cumpărată o dată.
- parte dintr-o compoziție muzicală executată de unul dintre membrii unui ansamblu, care execută această parte.
Cuvinte compuse
Expresii
- (fam.) A pierde partida = a nu reuși într-o acțiune sau într-o întreprindere, a suferi un eșec, a nu avea nici o șansă
- A fi de partida cuiva = a fi partizanul unei grupări
- A lua partida cuiva = a trece de partea cuiva, a lua apărarea cuiva
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online