peduncul

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină pedunculus, franceză pédoncule.

Pronunție

  • AFI: /pe'dun.kul/


Substantiv


Declinarea substantivului
peduncul
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ peduncul pedunculi
Articulat pedunculul pedunculii
Dativ-Genitiv pedunculului pedunculilor
Vocativ pedunculule pedunculilor
  1. codiță a unei flori sau a unui fruct.
  2. (anat.; rar) pedicul.
  3. denumire dată formațiilor din creier care au aspectul unor cordoane și sunt constituite din substanță nervoasă albă.


Traduceri

Referințe