peduncul
Etimologie
Din latină pedunculus, franceză pédoncule.
Pronunție
- AFI: /pe'dun.kul/
Substantiv
| Declinarea substantivului peduncul | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | peduncul | pedunculi |
| Articulat | pedunculul | pedunculii |
| Genitiv-Dativ | pedunculului | pedunculilor |
| Vocativ | pedunculule | pedunculilor |
- codiță a unei flori sau a unui fruct.
- (anat.; rar) pedicul.
- denumire dată formațiilor din creier care au aspectul unor cordoane și sunt constituite din substanță nervoasă albă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online