peine

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză peine < latină poena. Provine din greacă antică ποινή (poinē, "pedeapsă, amendă").

Pronunție


Substantiv

peine, pl. peines

  1. (jur.) durere sau pedeapsă

Sinonime

Cuvinte compuse

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină poena < greacă antică ποινή (poinē, "pedeapsă, amendă").

Pronunție


Substantiv

peine f., peines pl.

  1. durere
    Il y a peine de mort contre ceux qui contreviendront à cet ordre.
  2. suferință
    Peines de cœur.
  3. efort, sforțare
    Il n'a pas fait cela sans peine.
  4. dificultate
    Il aura de la peine à me convaincre.
  5. întristare, supărare, amărăciune
    J'étais fort en peine de ce qu'il était devenu.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină pecten.

Pronunție

  • AFI: /ˈpei̯.ne/


Substantiv

peine m., peines pl.

  1. pieptene

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni