pipă

română

Etimologie

Din maghiară pipa.

Pronunție

• AFI: /'pi.pə/

Substantiv

Declinarea substantivului pipă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pipă	pipe
Articulat	pipa	pipele
Genitiv-Dativ	pipei	pipelor
Vocativ	pipă	pipelor

1. obiect format dintr-o parte mai groasă și scobită, în care se pune tutunul, și dintr-un tub (curbat) prin care se trage fumul; (p.restr.) partea mai groasă și scobită a acestui obiect; (p.ext.) (cantitatea de) tutun care intră în această parte a obiectului; lulea.
2. piesă de porțelan curbată la un capăt, folosită pentru protejarea instalațiilor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea lor în pereții unei clădiri.
3. piesă a distribuitorului motorului cu aprindere electrică, care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor motorului.

Cuvinte derivate

• pipa

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• papi

Referințe

• DEX '98 via DEX online