piperuță

Piperuță

română

Etimologie

Din piper + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /pi.pe'ru.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului piperuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	piperuță	piperuțe
Articulat	piperuța	piperuțele
Genitiv-Dativ	piperuței	piperuțelor
Vocativ	piperuță	piperuțelor

1. (bot.) (Nigella arvensis) plantă erbacee cu flori albe-albăstrii, cu vinișoare verzi pe dinafară și cu numeroase semințe negre; negrușcă.

Sinonime

• (bot.) cernușcă, negrușcă

Cuvinte apropiate

• piparcă
• pipăruș
• piper
• pipera, pipăra
• piperare, pipărare
• piperaș
• piperat, pipărat
• piperniță

Traduceri

plantă; floare

bulgară: полска челебитка (български) (polska čelebitka) f. engleză: field fennelflower (English) franceză: nigelle des champs (français) f. germană: Acker-Schwarzkümmel (Deutsch) m. italiană: damigella campestre (italiano) f. neerlandeză: wilde nigelle (Nederlands) poloneză: czarnuszka polna (polski) f.

portugheză: barbas-de-velho (português) f.pl. rusă: чернушка полевая (русский) (černuška polevaja) f. slovenă: divja črnika (slovenščina) f. sorabă de sus: rólna čornucha (hornjoserbsce) f. spaniolă: arañuela menor (español) f. suedeză: åkernigella (svenska) c. turcă: yabani çörek otu (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online