poleială

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a polei + sufixul -eală.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
poleială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poleială poleieli
Articulat poleiala poleielile
Genitiv-Dativ poleielii poleielilor
Vocativ poleială poleielilor
  1. faptul de a polei; (concr.) strat subțire de metal (prețios) cu care se poleiește un obiect.
  2. foaie subțire de staniol folosită ca ambalaj, mai ales pentru unele articole alimentare.
  3. (fig.) ceea ce încearcădea un aspect bun, frumos, valoros unor lucruri lipsite de valoare; strălucire aparentă; lustru, spoială.
  4. cizelare, șlefuire, lustruire a unui obiect sau, (fig.), a unei opere literare, științifice etc.


Traduceri

Referințe