popilnic
Aspect
Variante
Etimologie
Origine incertă. Poate din rădăcina expresivă pop.
Alternativ ar putea fi în legătură cu poloneză kopytnik, sârbocroată kopitnik.
Pronunție
- AFI: /po'pil.nik/
Substantiv
Declinarea substantivului popilnic | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | popilnic | popilnici |
Articulat | popilnicul | popilnicii |
Genitiv-Dativ | popilnicului | popilnicilor |
Vocativ | popilnicule | popilnicilor |
- (bot.) (Asarum europaeum) mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant.
Sinonime
- (bot.) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii
Cuvinte compuse
Traduceri
plantă; floare
Referințe
- DEX '98 via DEX online