potârniche
Aspect

Variante
- (reg., în Moldova) păturniche
Etimologie
Din latină *cotŭrnicŭla, *quoturnīc(u)la, diminutiv al lui cōturnīx („prepeliță”) (Pușcariu 1364; Candrea-Dens., 1434; Schuchardt, ZRPh., XL, 326).
Fonetismul nu este normal. Rezultatul co- > po- a fost interpretat diferit; cu o pronunțare a lui *quoturnix (Densusianu, Hlr., 112; confer contra Meyer-Lübke, Literaturblatt, XXII, 301); cu rezultatul unei contaminări cu *pernicula, de la pernix (Candrea-Dens., 1434), sau cu perdix > perdricula (Candrea, éléments, 39; Candrea).
Pronunție
- AFI: /po.tɨr'ni.ke/
Substantiv
Declinarea substantivului potârniche | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | potârniche | potârnichi |
Articulat | potârnichea | potârnichile |
Genitiv-Dativ | potârnichei | potârnichilor |
Vocativ | potârnicheo | potârnichilor |
- (ornit.) (Perdix, mai ales Perdix perdix) pasăre sălbatică de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună-pestriță pe spate, cenușie pe piept și albă pe burtă, care trăiește în stoluri mici prin holde și tufișuri.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii)
- A se împrăștia (sau a fugi) ca potârnichile (sau ca puii de potârniche) = a dispărea repede și fără urmă
Vezi și
Traduceri
pasăre
|
|