rectificator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză rectificateur.

Pronunție

  • AFI: /rek.ti.fi.ka'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rectificator
Singular Plural
Masculin rectificator rectificatori
Feminin rectificatoare rectificatoare
Neutru rectificator rectificatoare
  1. care rectifică; care aduce o rectificare.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
rectificator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rectificator rectificatori
Articulat rectificatorul rectificatorii
Genitiv-Dativ rectificatorului rectificatorilor
Vocativ rectificatorule rectificatorilor
  1. muncitor calificat care lucrează la mașina de rectificat.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
rectificator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rectificator rectificatoare
Articulat rectificatorul rectificatoarele
Genitiv-Dativ rectificatorului rectificatoarelor
Vocativ rectificatorule rectificatoarelor
  1. dispozitiv care separă vaporii de apă antrenați de vaporii de amoniac, folosit în instalațiile frigorifice cu absorbție.


Traduceri

Referințe