retracta
Aspect
Etimologie
Din franceză rétracter < latină retractare.
Pronunție
- AFI: /re.trak'ta/
Verb
Conjugarea verbului (se) retracta | |
Infinitiv | a (se) retracta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) retractez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) retracteze |
Participiu | retractat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a reveni asupra celor afirmate înainte (recunoscându-și greșeala), a retrage cele spuse; a se lepăda de o faptă, de o atitudine din trecut.
- Retractez cele spuse.
- (v.refl.) (despre mușchi, tegumente, tendoane etc., rar, despre ființe) a se strânge, a se zgârci, a se contracta.
- (despre materiale) a-și micșora volumul.
Sinonime
Antonime
- a se retracta: se dilata
Cuvinte derivate
- retract
- retractabil
- retractare
- retractat
- retractil
- retractilitate
- retractiv
- retractor
- retracție, retracțiune
Traduceri
a retrage (o afirmație, un cuvânt etc.)
a se retrage în interior
|