scufie

română

Etimologie

Din neogreacă σκυφια (skúfia), italiană scuffia.

Pronunție

• AFI: /sku'fi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului scufie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scufie	scufii
Articulat	scufia	scufiile
Genitiv-Dativ	scufiei	scufiilor
Vocativ	scufie	scufiilor

1. căciuliță de formă specială, care se leagă sub bărbie, purtată mai ales de sugari; bonețică.
2. bonetă de pânză, de stofă etc., care se poartă mai ales noaptea, în timpul somnului; tichie, căciulită.
3. căciulită rotundă, de culoare neagră, pe care o poartă călugărițele.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online