tichie
română
Variante
Etimologie
Din turcă takke.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului tichie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tichie | tichii |
| Articulat | tichia | tichiile |
| Genitiv-Dativ | tichiei | tichiilor |
| Vocativ | tichie | tichiilor |
- obiect de îmbrăcăminte din stofă sau din pânză, de forma unei calote sferice, care acoperă numai creștetul capului.
- bonetă, scufiță.
- (pop.) membrană care învelește capul unor copii nou-născuți; căiță.
Cuvinte derivate
Expresii
- Ce-i lipsește chelului? Tichie de mărgăritar, = se spune, ironic, despre cel care, lipsit de lucruri de primă necesitate, dorește să aibă altele, mai puțin utile sau inutile
- (în superstiții) A se naște cu tichia în (sau pe) cap = a fi norocos
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online