speranță

De la Wikționar, dicționarul liber
(Redirecționat de la speranţă)
Speranță

română

Etimologie

Din italiană speranza < latină sperantia.

Pronunție

  • AFI: /spe'ran.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
speranță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ speranță speranțe
Articulat speranța speranțele
Genitiv-Dativ speranței speranțelor
Vocativ ' '
  1. sentiment de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni, în realizarea unei dorințe.
    Nu și-a pierdut speranța în mai bine.
  2. încredere în viitorul, în reușita cuiva.
    Toată speranță mea e în tine.
  3. persoană tânără și talentată ori capabilă, de la care se așteaptă realizări mari.
    X e speranța noastră.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • În speranța că... = nădăjduind că..., având încredere că...
  • A avea speranță = a spera; a nădăjdui
  • A nutri speranța = a spera în adâncul sufletului
  • A pierde orice speranță = a înceta cu totul de a mai spera; a se descuraja complet
  • Nu mai este nici speranță = totul este pierdut


Traduceri

Referințe