staniște

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) stanište.

Pronunție

  • AFI: /'sta.niʃ.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
staniște
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ staniște staniști
Articulat staniștea staniștile
Genitiv-Dativ staniștii staniștilor
Vocativ staniște staniștilor
  1. (reg.) loc răcoros, umbros unde se odihnesc vitele vara, în timpul căldurilor de la amiază; zăcătoare.
  2. (ir.) loc de întâlnire, de popas.
  3. (mil.; înv.) tabără, cantonament.


Traduceri

Anagrame

Referințe