stimula

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : stimulă

română

Etimologie

Din franceză stimuler < latină stimulare.

Pronunție

  • AFI: /sti.muˈla/


Verb


Conjugarea verbului
stimula
Infinitiv a stimula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
stimulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să stimuleze
Participiu stimulat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facecrească energia, randamentul; a da avânt, a îndemna, a incita, a încuraja.
    Aprecierile lui m-au stimulat să...
    Îi stimuleze spre noi realizări.
  2. a mări activitatea unei funcții organice, a activa, a excita un organ, o funcție.
    Totul îl stimulează să procedeze astfel.
    Cine vă stimulează în luptă?

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din stimula.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru stimula.

Referințe