strigiformă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză strigiformes.

Pronunție

  • AFI: /stri.ʤi'for.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
strigiformă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strigiformă strigiforme
Articulat strigiforma strigiformele
Genitiv-Dativ strigiformei strigiformelor
Vocativ strigiformă strigiformelor
  1. (la pl.) ordin de păsări de pradă care vânează noaptea, cu capul mare, ochii mari, așezați în față, cu ciocul puternic; (și la sg.) pasăre din acest ordin.


Traduceri

Referințe