tihni

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) tihnonti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
tihni
Infinitiv a tihni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tihnească
Participiu tihnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a se bucura (în liniște) de ceva; a-i cădea bine, a-i prii ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe