tranzit
română
Etimologie
Din franceză transit.
Pronunție
- AFI: /tran'zit/
Substantiv
| Declinarea substantivului tranzit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tranzit | tranzituri |
| Articulat | tranzitul | tranziturile |
| Genitiv-Dativ | tranzitului | tranziturilor |
| Vocativ | tranzitule | tranziturilor |
- trecere a unor mărfuri sau a unor persoane dintr-o țară în alta prin teritoriul unei a treia țări; regim vamal special, prevăzând scutirea de taxe pentru mărfurile aflate în această situație.
- trecere a unui tren sau a unui călător printr-o stație sau printr-o țară fără alte staționări sau operații în afară de cele strict necesare pentru schimbări de direcție și încrucișări.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online