zestre

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină dextraefăgăduință solemnă”.

Pronunție

  • AFI: /'zes.tre/


Substantiv


Declinarea substantivului
zestre
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zestre invariabil
Articulat zestrea invariabil
Genitiv-Dativ zestrei invariabil
Vocativ zestre invariabil
  1. avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită.
  2. bunuri pe care le aduce o călugăriță la intrarea ei în mănăstire.
  3. (fam.) totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva.
  4. totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunități, a unei instituții etc.; inventar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe