fulg
 |
 |
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Identitatea semantică pare a indica faptul că este vorba de o variație de la floc (< latină floccus), cu metateza (*folcus) și cu aceeași schimbare a finalei ca în stâng, vitreg.
Pronunție
- AFI: /fulg/
Substantiv
| Declinarea substantivului fulg | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fulg | fulgi |
| Articulat | fulgul | fulgii |
| Genitiv-Dativ | fulgului | fulgilor |
| Vocativ | fulgule | fulgilor |
- pană subțire, de mărime mijlocie, pe jumătate moale și mătăsoasă, care crește pe pântecele păsărilor și printre penele mai mari.
- Un fulg de pasăre.
- asociere de mici cristale de apă, care se formează iarna în atmosferă și care, căzând pe pământ, alcătuiesc zăpada.
- Un fulg de zăpadă.
- (la pl.) crăpături intermitente, grupate și fine, care se formează mai ales în lingourile sau în piesele de oțel aliat cu nichel și cu cromnichel.
- (la pl.) produs alimentar sub formă de foițe subțiri, obținut din boabe de ovăz alimentar decorticat, din porumb sau din cartofi tăiați fin.
Sinonime
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) Ca fulgul = foarte ușor.
Expresii
- A bate (pe cineva) de-i merg (sau să-i meargă) fulgii = a bate tare (pe cineva)
- Ca fulgul pe apă = la voia întâmplării
Traduceri
pană de mărime medie, pe jumătate pufoasă și foarte moale
|
|
mici cristale de apă care alcătuiesc zăpada
|
|