noapte

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: Navigare, căutare
O pădure în timpul nopţii
O pădure în timpul nopţii

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. nox, noctis.

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv


Declinarea substantivului
noapte
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ noapte noapţi
Articulat noaptea noapţile
Dativ-Genitiv noapţii noapţilor
Vocativ ' '
  1. interval de timp cuprins între apusul soarelui şi răsăritul lui, când este întuneric.
  2. (fig.) lipsă de lumină; întuneric, întunecime.
    În pivniţă era noapte.
  3. lipsă de cultură, de civilizaţie, stare de înapoiere.
  4. stare de tristeţe, de suferinţă morală, de apăsare.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuţiuni

Expresii

  • Noapte albă = a) noap-te luminoasă şi scurtă de primăvară sau de vară, caracteristică pentru unele regiuni polare; b) noapte de nesomn
  • Noapte bună! = urare făcută cuiva înainte de culcare
  • Noapte polară = parte a anului în regiunea polilor, când soarele nu răsare deloc
  • Prost ca noaptea = foarte prost
  • A-l apuca pe cineva noaptea = a) a rămâne undeva până după căderea nopţii; b) a nu reuşi să termine ceva până la căderea nopţii
  • Se lasă noaptea (sau se face noapte) = amurgeşte, se întunecă; înnoptează
  • Sub scutul nopţii = protejat de întunericul nopţii


Traduceri



Adverb

  1. (în forma noaptea sau nopţile) în (tot) timptimpul nopţii; în fiecare noapte.

Referinţe

Unelte personale