oaie

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Oaie

română

Etimologie

Din latină ovis.

Pronunție

  • AFI: /o̯a.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
oaie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oaie oi
Articulat oaia oile
Dativ-Genitiv oii oilor
Vocativ oaio oilor
  1. (Ovis aries) mamifer domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte și carne.
  2. femela acestei specii.
  3. (În limbajul bisericesc; mai ales la pl.) credincios, considerat în raport cu preotul; creștin, drept-credincios

Expresii

  • Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine
  • A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat
  • A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părți
  • A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă
  • A fi deștept (sau șiret) ca oaia - se spune ironic despre un om naiv sau prost
  • (Prea) e de oaie - se spune despre vorbe sau acțiuni cu totul nepotrivite, lipsite de tact, de măsură


Traduceri