știucă
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Brochet_Luc_Viatour.jpg/220px-Brochet_Luc_Viatour.jpg)
Etimologie
Din bulgară štuka. Confer scr. štuka.
Pronunție
- AFI: /'ʃtju.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului știucă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | știucă | știuci |
Articulat | știuca | știucile |
Genitiv-Dativ | știucii | știucilor |
Vocativ | ' | ' |
- (Esox lucius) pește răpitor de apă dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare înarmată cu mulți dinți și cu botul turtit ca ciocul de rață.
- (pop.) avion german de bombardament, folosit în al doilea război mondial.
Sinonime
- 1: (pop.) lupul-bălții, (reg.) mârliță
Cuvinte compuse
Traduceri
pește
|
|