bot

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Un bot de câine

română

Etimologie

Origine necunoscută. O derivație din latină *botium sau *bottium este posibilă.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bot boturi
Articulat botul boturile
Genitiv-Dativ botului boturilor
Vocativ botule boturilor
  1. partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul).
    Câinele apucă hrana cu botul.
  2. (fig.) partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică.
    Botul de la luntre.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală
  • A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct
  • A se șterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunțe (la ceva)
  • A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față
  • (fam.) A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie
  • (fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva
  • A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect
  • A face bot = a se supăra, a se bosumfla


Traduceri

Etimologie

Derivat regresiv din cuvântul robot.

Substantiv


Declinarea substantivului
bot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bot boți
Articulat botul boții
Genitiv-Dativ botului boților
Vocativ botule boților
  1. program automatizat ce accesează o pagină de internet și străbate siteul urmărind legăturile prezente pe acea pagină.


Traduceri

Referințe